Alexandru Ligor: „Tinere, ai libertatea şi puterea să alegi“
TINERE, AI LIBERTATEA ŞI PUTEREA SĂ ALEGIAlexandru Ligor
• Să nu te dedici nici unui ideal nobil! Iată punctul de plecare al unei fericiri durabile (Fericirea cui?)
• Nu te grăbi să devii cinstit, corect, căci vei fi strâmb judecat de către cei care sunt obişnuiţi a împărţi numai nedreptăţi. Şi nu sunt chiar puţini aceştia. Te vor sufoca.
• Fii vesel într-o lume tragică şi vei avea o viaţă lungă, de nesimţit incurabil!
• Fii prost numai când trebuie, spre a adormi vigilenţa celor de sus! Numai să nu cadă într-o zi de acolo. Atunci ce te faci, rezişti sub dărâmături?
• Nu învăţa a citi decât cărţile de joc! (Sunt prea multe, scumpete?). Din matematici nu te înghesui să înveţi mai mult decât operaţiile adunare, scădere, înmulţire şi împărţire!
• Lumea să fie pentru tine puntea spre marile prietenii în mulţimea de trântori.
• Nu fii blând, căci te vor mânca răii! Doar nu vrei să apari ca o biată oiţă (bălaie sau nu) în mijlocul haitei de lupi?
• Nu iubi pe nimeni altcineva decât pe: gogomani, destrăbălaţi, nemernici! Ţi-ar dăuna.
• Aproapelui pune-i în permanenţă piedici când acesta vrea să făptuiască un lucru trainic! Îl poţi arunca în hău, la o adică.
• Nu te apropia de Biserică! Mai bine mergi frecvent la cârciumă (să fie, neapărat, cu târfe)
• Cântă la înmormântări: „Bun e vinul ghiurghiuliu” sau „Cine-a pus cârciuma-n drum, ăla n-a fost om nebun”. În schimb, la naşterea unui fiu, la cununii sau botez înjură cât te ţin bojocii!
• Să-l mânii pe Domnul, ce vrei îndeletnicire mai fericită? Numai aşa te vei bucura pe Pământ de bunurile interzise oamenilor curaţi. Când vei ajunge Dincolo… Hei, Dincolo nu se mai ştie…
• Fii cât se poate de obraznic, porcos, murdar. Jigodie! Aşa se cade să fii într-o lume a diliilor.
• Râzi cu poftă de cei aflaţi în suferinţă! Ce vrei satisfacţie mai mare pentru un dobitoc?
• Să-i respecţi pe înaintaşii şi contemporanii de ispravă, adică pe cei buni, cuminţi, drepţi, înţelepţi, harnici, este o tâmpenie.
• Joacă paparuda sub un cer plin de nori grei, vineţii! Numai aşa vei vedea cum arată potopul.
• Bateţi joc de liniştea morţilor, joacă tontoroiul sau „Sârba în căruţă” în cimitire! Asta în cazul în care scapi de la spitalul de nebuni sau dacă eşti perfect pregătit să intri acolo.
• Dă foc pădurilor, spitalelor, şcolilor, căminelor de bătrâni! Seacă fântânile! Omoară florile! Fii viteaz, ce mai!
• Aşa să faci, tinere, dacă vrei să trăieşti într-o lume ca vai de capul ei!
Dacă, însă, doreşti să schimbi lumea în bine, atunci reciteşte îndemnurile de mai sus şi fă exact pe dos. Alegând calea aceasta, nu ezita să răspunzi la întrebarea: „unde este frumoasa veşnicie?“ Răspunde, ca să te poată afla oamenii.
Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf
_________________________
____________________________
________________________
_________________________
________________________
________________________
________________________
Un admirabil tanar carturar a carui actiune se reazema pe fundatiile solide ale operei clasice este Radu Mihai Crisan , autoul catorva volume de comentarii la Eminescu si Nicolae Iorga , insotite de excerpte din creatia acestora ; o specie insolita de eseu ori , mai bine spus , de editie comentata. Insa aceasta face parte , la randul ei, din traditia " explicatiei " patristice si a unui gen de culegere cu caracter sapiential si " de zidire " , reprezentand , in acelasi timp , si " declaratii de credinta " formulate prin textul de Thesaurus . Mai multe eseuri ale acestui autor - aici
Loredana A. Ştirbu despre prima ei carte : “Călătorie în Regatul Cuvintelor Cameleon “>>citeste aici >>
august 12, 2008 la 11:36 pm
Aşa am să fac domnule Sandu! Exact pe dos! Dar câţi vor face ca mine şi ca tine?! Şi-atunci aceste ziceri, nu-şi pierd valabilitatea?Eu cred că da. Cu o floare nu se face primăvară.
Apropo, îţi mai aduci aminte de mine , de George din Drăgăneşti-Vlaşca, cel cu care mergeai la baluri ori discutam despre istoria neamului nostru, care visam şă ajungem studenţi şi pe care viaţa ne-a aruncat în timp şi spaţiu, fără regăsire?! Uite, eu am dat la întâmplare peste tine în această revistă on-line.În Luceafărul mi-au apărut şi mie nişte poezii.Poţi face şi tu comentarii. M-ar bucura! Poate ne întâlnim odată în Bucureşti.
M-am bucurat când ţi-am citit numele!. Cu toată consideraţia, un bătrân în iubiri crescut, George Pena.
august 13, 2008 la 12:38 am
MOTIV VLĂŞCEAN
De aici îşi strânge apele Câlniştea,
prin îmbrăţişate văi cu otavă;
câmpii, cu lanuri, frumoase ca liniştea
scot în soare, păpuşoii în afară.
Ca vinurile, fierb ţiţeiuri sub dealuri,
şi-n cântec torid, zările crăiesc;
trec grauri în stoluri- valuri, valuri -
şi teii sfinţi, cresc, înfloresc.
Cu murmur împăcat, pârâul la amiază
tot alintă suflete la trecători;
femeile coc pâine-n ţest, şi oftează,
respiri, mănânci, şi nu mai vrei să mori.
De aici îşi strânge apele Câlniştea,
şi-n cântec torid, viile huzuresc;
întinderi de lanuri, frumoase ca liniştea,
în doine dulci, cresc-înfloresc.
George PENA