Angela Baciu: „O zi în cafeneaua literară“
“In afara de arta,care e condamnata de mult
de curiozitatea iadului sau de nepasare,
ingerii ma deranjeaza,insa
nu ma surprind niciodata cand vin
sa-mi ofere fructe de ceara perfect imitate.
Cat despre mine, prefer un mar viermanos
Rabdarii lor solemne, prezumtioase. ‘
(ROBERTO SANESI)
scrisul meu are timp incepe iar sa imi bata inima poate ar vrea sa fie intr-un alt trup cu treizeci si ceva de ani in urma nimic nu se compara cu bucuria lungilor plimbari cu mama de mana pe faleza dunarii se spune ca inima nu doare dar tine al dracului de tare ca o ghiara tine cu ce sa va servesc doamna zambet naiv dar indraznet ce tanara e fata asta cati ani o fi avand scrieti o noua carte despre ce sunt ani de zile de cand merg in aceasta cafenea ma asez la aceeasi masa langa fereastra spre oras fata de masa alba cu patratele rosii odata am numarat toate patratelele asteptam nici nu mai stiu ce dar la capatul celalalt era rupta si am uitat numarul acelasi loc aceeasi mocheta verde inchis arsa de mucuri de tigara imi plac locurile vechi neschimbate simt ca nu trece timpul pot ramane aceeasi doar chipurile se schimba acum serveste la masa o tanara as dori o cafea cu doua pliculete de zahar si un suc fara acid de care sa fie ce complicat ce fel de suc sa fie e atat de important… >>>>
